„Cred că un mare poet fără discipoli este ca un om fără copii.”

Eduard Ţară

locul desfăşurării primului kukai din România, locul unde puteţi găsi informaţii despre fenomenul haiku din ţară şi nu numai

vineri, 26 noiembrie 2010

Două poeme ale lui Dumitru Radu


Tehnica scrierii haiku-ului poate fi observată mai ales cînd citeşti poemele unui autor bun. Cele două poeme de mai jos, aparţinînd lui Dumitru Radu, ne pot prilejui cîteva observaţii pilduitoare.


Atât a rămas

din poveştile verii:

prispa cu greieri


Toamnă de aur.

În mâna care cere

doar o monedă


În cele două texte se pot lesne observa două metafore. După gustul liricii occidentale ele sînt banale şi obosite. Dar pentru habotnicii regulilor haiku-ului ele ar fi de-a dreptul afurisite. Şi totuşi, cine are gustul format pentru micul poem nipon va sesiza că ele nu sînt nici vreun ornament expirat şi nici vreo păcătoasă şi frivolă podoabă.


*


Prispa cu greieri în toamnă - vara fiind desigur trecută - este locul în care s-a pripăşit nostalgia, locul unde o fiinţă tomnatecă îşi petrece serile. Exuberanţa verii s-a restrîns acum la acest cîntec fragil, sfielnic, cu mici izbucniri degrabă pierite.


A fost oare vară vreodată? Sau totul este doar acest fior sincopat, fabulos poate, care ne retrimite către acel orizont aproape neverosimil acum. Şi vara anului, şi vara vieţii sînt deja pierite în poveste. Şi totuşi, bătrînul stă seară de seară de taină cu greierii. Ce-i spun greierii este, fără doar şi poate, la propriu vorbind, doar o poveste. Şi, în mod ciudat, e parcă povestea vieţii lui. Şi-a tuturor... La ce bun greierii, decît să ţîrîie poveşti fără cuvinte...


Dacă haiku-ul n-ar avea nevoie de ceea ce se adresează direct simţurilor, poemul s-ar putea rezuma la o structură simplă şi scheletică, din două cuvinte: atît... poveştile. Poemul are însă nevoie de toată forţa, amplitudinea şi subtilitatea cuvintelor, de fapt, a lucrurilor vii şi autentice - vară, prispă, greieri. Doar prin urzeala lor simbolică, ţese suveica, din firele concretului, pînza închipuirii, a meditaţiei şi-a reveriilor.


*


Toamna de aur este şi ea o metaforă sadea. Aurul ei nu este însă acel clişeu decorativ care exaltă trăirile noastre satisfăcute prea lesne-n pastel. Din contra, este vorba despre o ofertă incomensurabilă şi de un aur de cu totul altă factură, care, pentru că este efemer, nu poate fi nici preţăluit, nici tezaurizat. Cu el se măsoară doar regretul nostru şi poate o anume revoltă împotriva atitudinii miloage în care ne complacem în faţa frumuseţii, care, cum spune Blaga, "îndeamnă la un jaf imposibil":


"Socot că orice frumseţe

prilej de amăgire statornică este.

Te ispiteşte. Vrea-n stăpânire s-o iei.

Deşi e departe de tine ca o poveste."


Toată tensiunea şi încrîncenarea poemului este prinsă în tristeţea remarcii: doar o monedă, tristeţe asemănătoare cu aceea din altă strofă alegorică a poetului amintit: "Aceasta-i tristeţea cea mare - a spicelor / că nu sunt tăiate de lună, / că numai de fierul pămîntului / li s-a menit să apună." (Cîntecul spicelor) Dar, în haiku-ul românesc există şi un alt poem care exprimă acelaşi tragism, e adevărat mai puţin subtil, devoalînd trăirea care ar fi trebuit să fie încorporată în imagine :


lotus în amurg -

în sacul pescarului

doar deznădejde


Simona Dobrescu,

locul I la concursul ROMANIAN KUKAI cu tema lotus, august 2007


*

Despre ce vorbesc totuşi cele două pome? Ele nu vorbesc. Cel puţin nu în felul în care sîntem obişnuiţi s-o facem: descriind ceva, povestind o întîmplare, convingînd pe cineva de ceva. Sau măcar să exaltînd ceva, exultînd, bucurîndu-ne sau întristîndu-ne, exhibînd frumuseţea vreunor şiraguri de mărgele verbale. Despre toate acestea, ele tac.


Cuvintele notează doar, cu o anume acribie aproape chirurgicală, numindu-le foarte lapidar, cîteva imagini: "aurul" (frunzarul galben al toamnei), palma în care e o monedă, "poveştile" (petrecerea zilelor fabuloase ale celui mai exuberant anotimp), prispa cu greieri. Atunci, despre aceste lucruri să fie vorba-n poeme?


Şi da, şi nu. Simţurile noastre au nevoie de aceste oglinzi obiective în care razele poemului să se răsfrîngă pentru a lumina, sporite de concretul lor, un alt orizont - simbolic. În mod alegoric, frunza nu e frunză, galbenul nu e aur, aurul nu e metal strălucitor, cerşetorul nu e milogul, moneda nu e ban. Aurul este însă bogăţie, comoară, "valoare", dar de natură spirituală/estetică. Cerşetorul este doar o atitudine, aceea de a întinde mîna ca să primeşti salariul, sponsorizarea sau, de ce nu, să ciordeşti ceva aflat la îndemînă. Fără s-o spună sau să o propovăduiască, poemul dă de înţeles că dezavuează "cerşetoria" ca o prestaţie calică şi ineficientă, care nu face faţă duhului fabulos al toamnei şi nu obţine de la el decît dispreţul unei monede calpe (fie ea şi un cont baban în bancă). Cînd e vorba de toamna de aur, fără apucături de haiduc, totul îţi scapă printre degete.


Este doar una din căile sugestiei. Antiteza dintre bogăţia peisajului şi penuria din palma cerşetorului poate merge la fel de bine şi pe linia empatiei cu cel în nevoie. Se pare că abundenţa coloristică a naturii nu reuşeşte să desfacă baierele pungilor trecătorilor. Aurul toamnei nu se converteşte în compasiune. Doar dacă nu cumva, fascinat de splendoarea toamnei (ipoteză pe cît de generoasă, tot pe atît de ironică), cerşetorului (căzut în reverie)... i-ar fi scăpat printre degete celelalte monede aruncate de trecători cu degajarea pomilor care-şi leapădă frunza nevolnică.


*


Şi în celălalt poem, alegoria este uşor de sesizat. Poveştile verii sînt cele ale omului în floarea vîrstei. Prispa este restrîngerea orizontului vieţii, retragerea din lume într-o intimitate la care te constrînge anotimpul. De pe ea mai vezi doar, ca prin ceaţă, scene dintr-un vis trecut. Greierii sînt corul antic care deplînge monoton destinul tragic. Dacă dădeau adîncime verii fabuloase, acum cîntă-n surdină numai balade.


Cele două şiruri de imagini, sensuri, idei se împletesc. Fiecare este sprijin pentru celălalt şi viaţa omului este altoită pe cea a anotimpului. Dar, dincolo de cele două, se strecoară şi un alt fir al nostalgiei: îmbătrînirea şi pieirea iremediabilă a satului cu prispa lui, de pe care, ca o consolare, mai puteai asculta o vreme greierii.


*


Merită remarcată şi funcţionarea ireproşabilă a celor două adverbe: atît şi doar. Ele sînt de fapt cele care surdinizează şi prin asta amorsează implozia poemelor. Sensul lor este de restrîngere drastică, de delimitare, dar şi cu o nuanţă de degradare şi pervertire a lucrurilor pe care le califică. Vorbind despre cantitate, ele vizează subtil calitatea. Ceea ce este, nu este doar mai nimic, ci, atît cît este, nu mai este ce a fost. Ele mustesc de intenţii şi sugestii şi suplinesc astfel un întreg discurs, pe care îl fac inutil şi neavenit.


Cele două adverbe devin un fel de dispecerat al sensului poemelor. Orice vibraţie semantică a celorlalte cuvinte este controlată, marcată şi modulată de radarul lor vigilent. Şi aurul, şi poveştile poartă stigmatul şi patina declinului.




joi, 25 noiembrie 2010

Expozitia FOTOHAIKU la Cupa Ambasadorului Japoniei la Go


Intre 26-28 noiembrie 2010, la Galeriile Art-Expo din incinta Teatrului National Bucuresti se va desfasura cea de-a IVa editie a Cupei Ambasadorului Japoniei la Go. Concursul este organizat de Federatia Romana de GO impreuna cu Asociatia Saijo sub patronajul Ambasadei Japoniei din Bucuresti.

In colaborare cu organizatorii acestui eveniment, expozitia noastra de FOTOHAIKU va fi expusa aici pe toata durata turneului.



Special pentru aceasta ocazie, Constanta Erca a creat grafica pentru un afis si niste fluturasi, materiale menite sa dea vizitatorilor cateva informatii de baza despre Grupul RoKu. Haijinii bucuresteni care nu au putut vedea expozitia asta vara, o pot vizita la acest sfarsit de saptamana (de vineri pana duminica).

marți, 23 noiembrie 2010

REZULTATELE CONCURSULUI ROMANIAN KUKAI NOIEMBRIE 2010



REZULTATELE

ROMANIAN KUKAI NOIEMBRIE 2010


Dragi prieteni ai haiku-ului,

Iată rezultatele stabilite prin votul participanţilor pentru concursul lunii NOIEMBRIE 2010

a cărui temă a fost să includă în text cuvîntul BURNIŢĂ (sau oricare alt cuvînt din familia sa) în oricare din formele lui gramaticale.

FELICITĂRI CÎŞTIGĂTOAREI:

Ildiko Juverdeanu

Şi tuturor participanţilor!



*


Locul I – 36 puncte

33.

Burniţă deasă –

doar sperietoarea în

haine de vară


Ildiko Juverdeanu




Locul II – 24 puncte


40.

Burniţă in zori –

pânza paianjenului

devine mai grea


Bea Hurmuz



Locul III – 14 puncte

6.

iar burniţează -

o vrabie la geam

îmi cere mâncare


Adina Enăchescu



Locul IV – 13 puncte

66.

ultimul obuz -

in transee burniţa

si-un plic netimbrat


Maria Doina Leonte


69.

Burniţă deasă –

în ochii bătrânului

nemărginirea


Ana Urma



Locul V – 11 puncte

48.

Burniţă în zori –

din nucul bătrân cade

ultima frunză


Maria Tirenescu


68.

ultima staţie –

umbrele prin burniţă

care încotro


Livia Ciupav



Locul VI – 10 puncte

32.

Burgul adormit -

alungat de burniţă

flaşnetarul orb


Virginia Popescu



Locurile ocupate de ceilalţi participanţi pot fi văzute în tabelul voturilor trimis pe lista LAPNO, cei care nu l-au primit îl pot solicita la adresa dioica_urtica@yahoo.com. Nu pot pune tabele atît de lungi, dar convertită în text, pun înşiruirea de mai jos, din care fiecare îşi poate deduce datele lui:


Nr. Poemului, Puncte obţinute, Cod votant, Nume şi prenume, Locul ocupat


  1. 2/A/XIII/Constantin Stroe
  2. 0/B/ /George Gîtlan
  3. 4/C/XI/Radu Kretzudava
  4. 1/D/XIV/Iulian Dămăcuş
  5. 2/E/XIII/alex serban
  6. 14/F/III/Adina Enăchescu
  7. 3/G/XII/STOPS
  8. 7/H/VIII/Luciana Vladimir
  9. 5/I/X/G.G.G.
  10. 9/J/VII/Mara Circiu
  11. 2/K/XIII/Doru Emanuel
  12. 7/L/VIII/Constanţiu Gean
  13. 0/M/ /Victoria Fătu Nalaţiu
  14. 5/N/X/Ana Ruse
  15. 2/O/XIII/anisoara iordache
  16. 3/P/XII/Millena
  17. 7/Q/VIII/Victoria Chiţoveanu
  18. 2/R/XIII/Angie
  19. 5/S/X/Cristina-Monica Moldoveanu
  20. 7/T/VIII/Zvon
  21. 6/U/IX/tincuţa horonceanu bernevic
  22. 7/V/VIII/Letiţia Iubu
  23. 6/W/IX/Maria Adam
  24. 1/X/XIV/Florin Grigoriu
  25. 9/Y/VII/gabriela marcian
  26. 4/Z/XII/Petru-Ioan Gârda
  27. 3/AA/XII/Filip Lemaire
  28. 7/AB/VIII/Mircea Teculescu
  29. 9/AC/VII/Dan Norea
  30. 9/AD/VII/Cornel C. Costea
  31. 0/AE/ /Apostolescu Aura
  32. 10/AF/VI/Virginia Popescu
  33. 36/AG/I/Ildiko Juverdeanu
  34. 0/AH/ /Dumitru Rosu
  35. 5/AI/X/Manuela Dragomirescu
  36. 4/AJ/XII/Radu Ignatescu
  37. 2/AK/XIII/Andrei Daniel
  38. 3/AL/XII/Manda Elena Gabriela
  39. 5/AM/X/Gabriela Beldie
  40. 24/AN/II/Bea Hurmuz
  41. 0/AO/ / Vali Iancu
  42. 3/AP/XII/Florentina Loredana Dalian
  43. 0/AQ/ /Patricia Lidia
  44. 1/AR/XIV/RAFILA RADU -IASI
  45. 0/AS/ /Andreea Elena Neagu
  46. 4/AT/XII/Eduard ŢARĂ
  47. 0/AU/ /Mihaela Băbuşanu Amalanci
  48. 11/AV/V/Maria Tirenescu
  49. 5/AW/X/Henriette Berge
  50. 5/AX/X/Annya May
  51. 4/AY/XI/Sorin Micutiu
  52. 3/AZ/XII/Ion Rășinaru
  53. 3/BA/XII/Corneliu Beldiman
  54. 3/BB/XII/Calboreanu Lavinia
  55. 1/BC/XIV/Mares Octavian
  56. 0/BD/ /monica trif
  57. 3/BE/XII/Eugenia Dana Pricop
  58. 1/BF/XIV/Eugen Mircea Pricop
  59. 2/BG/XIII/Speranţa Rubin
  60. 7/BH/VIII/Florica Ceapoiu
  61. 3/BI/XII/Mihai Mateiciuc
  62. 6/BJ/IX/Elena Tutu
  63. 0/BK/ /Ardean Andrada
  64. 0/BL/ /julia ralia
  65. 3/BM/XII/Cornelia Tămâian
  66. 13/BN/IV/Maria Doina Leonte
  67. 5/BO/X/Cezar-Florin Ciobîcă
  68. 11/BP/V/Livia Ciupav
  69. 13/BQ/IV/Ana Urma
  70. 2/BR/XIII/Sorin Toma BOC
  71. 3/BS/XII/Elena Agiu-Neacşu
  72. 0/BT/ /Doina Bogdan Wurm

joi, 18 noiembrie 2010

Reviste şi concursuri în limba franceză

1. Revista Gong Nr. 30. Trimiteţi 6 haiku-uri sau senryuri la tema Dimanche. Termenul: 1 decembrie 2010. Adresa: afh.redaction@afhaiku.org

2. Concurs de haiku cu tema: greniers d'automne. Trimiteţi maxim 3 haiku-uri inedite. Termenul 21 decembrie 2010 Adrese:
haikouest@hotmail.fr
sau
Haïkouest
1 rue des Hortensias
56120 JOSSELIN –
France

Haiku-urile preselecţionate (1 de persoană) vor fi imprimate pe cartoane şi vor alcătui o expoziţie.

Precizare: dacă trimiteţi un singur haiku nu poate fi ales pentru expoziţie.

Alte amănunte la http://www.haikouest.net/Concours.html

3.Concurs de haiku pe tema la pomme. Sunt două categorii: copii şi adulţi. Se pot trimite 3 haiku-uri la adresa:
Festivalului Taol Kurun
- Sant Adrian -
29300 Arzano
sau prin
e-mail la taolkurun@laposte.net .
Termenul este 1 ianuarie 2011. Rezultatele se dau în timpul Festivalului Taol Kurun din 22 ianuarie 2011.

4. Revista Ploc! Nr. 21. Trimiteţi maxim 3 haiku-uri, 3 senryuri, articole sau haibun la adresa wow.walter@orange.fr . Nu se precizează tema. Termenul este 10 ianuarie 2011.

5. Revista Gong Nr. 31. Trimiteţi 6 haiku-uri sau senryuri la tema Naissance. Termenul: 1 martie 2011. Adresa: afh.redaction@afhaiku.org

luni, 15 noiembrie 2010

INVITAŢIE LA VOT NOIEMBRIE 2010

NOIEMBRIE 2010 – ETAPA VOTĂRII

STABILIREA CLASAMENTULUI SE FACE PRIN VOTUL PARTICIPANŢILOR.

POT VOTA DOAR CEI CARE AU TRIMIS POEME ÎN CONCURS.

Atenţie! voturile vor fi trimise,

aşa cum cred că v-aţi obişnuit, pe adresa:

votkukai@yahoo.com

Confirmarea o veţi primi de la Livia Ciupav.


Toate poemele pe care ni le-aţi trimis sînt listate mai jos fără numele autorilor, putînd fi identificate după număr. Ele vă stau la dispoziţie pentru vot. Această Invitaţie la vot va fi postată şi pe ROMANIAN KUKAI.



INDICAŢII PENTRU VOTARE


Nu aveţi dreptul să vă votaţi propriile poeme.

Termenul limită pentru trimiterea voturilor este 21
NOIEMBRIE

ora 24.

Exprimarea votului se face astfel: acordaţi fiecărui poem pe care îl preferaţi un număr de puncte între 1 şi 3. Aveţi la dispoziţie 6 puncte pe care le puteţi distribui cum doriţi.

E preferabil să folosiţi pentru mailul vostru următoarea formulă:

TO: votkukai@yahoo.com

Subiectul: vot kukai

Conţinutul mesajului:

Nr. 10 - 2 pts.

Nr. 18 - 2 pts.

Nr. 36 - 2 pts.

Icsulescu Igrec

Indiferent cum distribuiţi punctele, numiţi poemul ales cu numărul lui din lista poemelor primite pe care o găsiţi mai jos.

Nu uitaţi să semnaţi votul, dacă aţi trimis poeme în concurs, cu aceeaşi semnătură cu care aţi trimis poemele.

Tabelul voturilor va fi trimis pe 22 NOIEMBRIE, imediat după încheierea votului.

Publicare rezultatelor cel mai tîrziu pe 27 NOIEMBRIE.

Ea va fi trimisă listei LAPNO.

LISTA POEMELOR

1.

Burnita toamnei

peste tarmul marii -

pescarusii tac

2.

meteonucul -

croncănitul corbului

strigă burniţă

3.

Burniţă pe lac –

ultimul val mi-a adus

înapoi pluta

4.

singur

marul de langa drum

burnita trecatoare

5.

ceata si burnita -

ciobanul se grabeste

sa ajunga-n sat

6.

iar burniţează -

o vrabie la geam

îmi cere mâncare

7.

O groapă-n asfalt -

în burniță broaștele

zac dezumflate

8.

Privesc pădurea

prin sticla lăcrimată -

burniţă deasă

9.

lungi şiruri de ciori

tăind cale prin burniţă

zboară niciunde

10.

Burnita rece -

pe sanul pamantului,

salba de frunze

11.

în taină luna

văruieşte asfaltul -

vălul burniţei

12.

afară burniţă –

în casă candela

eu în genunchi

13.

Copilul plânge -

cristalele burniţei

urcă în Soare

14.

Ochii pisicii

prin burnita deasa -

licar in noapte

15.

privind peste gard:

prin burniţă, lumini

merg spre vechiul schit

16.

Poetul mort -

toamna burniţează

peste om si pământ

17.

Noapte târzie -

prin burniţă spre depou

ultimul tramvai

18.

Se aud ecouri din munti,

brazii canta-n

burnita toamnei

19.

Prima burniţă –

lângă stupii adormiţi

un fagure gol

20.

burniţă în zori –

un străin îşi plimbă

tristeţea pe străzi

21.

Burniţă rece –

fularul iubitului

e aproape gata

22.

Târând bocancii

prin burniţă şi noroi –

traista goală

23

Burnita -

la teatrul de opera

fata cu garoafe

24.

Bur Nita

si-a pierdut caciula

cainele-i hotul

25.

Pe stâlpul putred

neclintiţi sub burniţă

clopoţei de vânt

26.

Năsuc turtit

pe geamul bucătăriei –

tot burniţează

27.

Umeri cocoşaţi

flori decorând mormântul

burniţa rece

28.

prima burniţã -

cãţelul cãutându-şi

cutia de carton

29.

burniță pe lac -

numărând cerculețe

un bătrân uitat

30.

Zi cu burniţă –

chipul văzut în vadră

şi mai zbîrcit

31.

toamnă galbenă

închisă în burniţă

pătură rece

32.

Burgul adormit -

alungat de burniţă

flaşnetarul orb

33.

Burniţă deasă –

doar sperietoarea în

haine de vară

34.

Timpul siestei -

bunicii vor în parc

burnița nu-i lasă

35.

burnita deasa -

de la hram vin umbre cu

lumina-n palme

36.

burnita deasa -

frunzele-n lacrimi lasa

doar cuiburi goale

37.

Burniţează

firimituri pe pervaz

nicio pasăre

38.

de ieri burează –

nimeni pe stradă

eu la masa de scris

39.

burniţă pe străzi -

prin geamul întredeschis

miros de pâine

40.

Burniţă in zori –

pânza paianjenului

devine mai grea

41.

Infruntand burnita

doi tineri se saruta -

ceata mai rara

42.

Prima burniţă –

pe o creangă firavă

gutuie coaptă

43.

burniţă rece –

Bărăganul îngheţat

cu broaşte cu tot

44.

doar atât: port manta –

ultima frunză din prun

tot în burniţă

45.

Umbrele în parc

strivite de amintiri –

pe frunze burniță

46.

Burniţă deasă –

regăsind o fereastră

abia zidită

47.

Sub burniţi dense -

obrazul rece-n lacrimi,

săruturi calde

48.

Burniţă în zori –

din nucul bătrân cade

ultima frunză

49.

Prima burniţă -

senin la fereastră un

bătrân cu barbă

50.

Burniţă deasă -

puii la sânul mamei

lângă hornul cald

51.

Îmburniţate

cocoşate pe dealuri -

clăile de fân

52.

ciopor coborând –

pe măgură burnița

și un sihastru

53.

in podul casei -

ascunsa de burnita

buha batrana

54.

afară burniţă -

doi copii îşi lipesc

frunţile de geam

55.

Ma plimb printre meri –

toamna aduce-n frunzis

burnita rece

56.

ciobanul singur -

burnita diminetii

se lasa pe deal

57.

prin stropi de bură

sub candela pâlpâind

crucea unui om

58.

văl de burniţă

peste stupii răvăşiţi –

mormăie ursul

59.

După burniţă –

o cioară se-odihneşte

pe braţul crucii

60.

Burniţă rece,

în zori, fără umbrele -

ultimii nuntaşi

61.

eu cern malaiul -

padurea de larita

cerne burnita

62.

Timpul deznoadă

sarcastică burniţă -

doina de jale

63.

Frunza apusã

se scuturã din trunchiuri -

bate burniţa

64.

Peste burnita

stol de pasari grabite –

fiorul trecand

65.

Când burniţează,

bunica toarce caier

nopţile albe

66.

ultimul obuz -

in transee burniţa

si-un plic netimbrat

67.

Burniţă-n amurg -

bătrân privind îndelung

ultimii cocori

68.

ultima staţie –

umbrele prin burniţă

care încotro

69.

Burniţă deasă –

în ochii bătrânului

nemărginirea

70.

deja burnita -

acoperisul casei

tot nereparat

71.

Bătrân cerşetor -

prin burniţa măruntă

fără de palton

72.

priviri... fără cer,

doar paşii prin burniţă –

salon la subsol