„Cred că un mare poet fără discipoli este ca un om fără copii.”

Eduard Ţară

locul desfăşurării primului kukai din România, locul unde puteţi găsi informaţii despre fenomenul haiku din ţară şi nu numai

vineri, 30 octombrie 2009

Ghici cine... octombrie 2009

Tabelul voturilor a fost întocmit de Livia Ciupav. Calculul voturilor pentru stabilirea celor mai bine clasaţi l-am trimis într-un ataşament pe lista LAPNO. Iată cum se prezintă situaţia pentru luna octombrie:



Doar primii doi din această lună, avînd peste 9 puncte, au punctat şi în lunile trecute şi acum se află pe primele două locuri în clasamentul cumulat:



ceilalţi au intrat în partea a II-a:


(ca şi pînă acum, cu clic pe tabele, le puteţi vedea în mărimea originală)

Toate rezultatele la concursul GHICI CARE SÎNT CELE MAI BUNE POEME le puteţi vedea cu clic pe linkul anterior.

miercuri, 28 octombrie 2009

Demonstraţie de realizare a gravurilor japoneze în tehnica ukiyo-e

Demonstraţie de realizare a gravurilor japoneze

în tehnica ukiyo-e


(cu clic pe imagine o puteţi mări)



Publicul bucureştean interesat de artă este invitat să participe

joi, 29 octombrie 2009,

între orele 16.00-17.30,

la Muzeul Naţional de Artă Contemporană

(Palatul Parlamentului, str. Izvor 2-4, aripa E4, intrarea prin Calea 13 septembrie)

la o Demonstraţie de tehnică a gravurii japoneze ukiyo-e susţinută

de doi maeştrii ai genului - Isamu Adachi şi Yoshio Kyoso.


Gravura japoneză ukiyo-e reprezintă un gen artistic care a apărut şi s-a dezvoltat în Japonia epocii Edo (sec. XVII-XIX). Gravurile în tehnica ukiyo-e (în japoneză „imagini ale lumii trecătoare”) ilustrează în genere scene inspirate de viaţa cotidiană a locuitorilor vechii capitale Edo (Tokyo de astăzi). După mijlocul sec. XIX gravurile ukiyo-e încep să fie cunoscute şi apreciate în Europa, unde sunt expuse în marile muzee şi galerii, influenţând un important număr de artişti. Modul în care ia naştere o gravură ukiyo-e va fi ilustrat în cadrul Demonstraţiei pe care maeştrii Isamu Adachi şi Yoshio Kyoso din cadrul Institutului de gravură în lemn Adachi din Japonia o vor susţine la Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti.


De-a lungul îndelungatei sale cariere, Isamu Adachi a transpus operele marilor maeştri ai picturii japoneze, realizând nenumărate lucrări menite să popularizeze tehnica tradiţională a gravurii în lemn şi să o transmită tinerei generaţii. În anul 1964 pune bazele Institutului de gravură în lemn Adachi şi se implică în formarea viitorilor specialişti în domeniu. Susţine periodic demonstraţii în muzee din Japonia şi din întreaga lume, printre personalităţile care i-au audiat prelegerile numărându-se Împăratul şi Împărăteasa Japoniei, Regele Gustav al Suediei, fostul Cancelar al Germaniei, Gerhard Schröder, etc. Yoshio Kyoso este absolvent al Facultăţii de design şi arte vizuale a Universităţii Takushoku din Japonia, iar din anul 2006 lucrează în cadrul Institutului de gravură în lemn Adachi. Demonstraţia susţinută de cei doi maeştri japonezi ilustrează importanţa păstrării unei tradiţii ce reprezintă nu doar o modalitate de cunoaştere a unui vechi meşteşug, dar şi o veritabilă cale de înţelegere şi aprofundare a culturii japoneze.


Demonstraţia susţinută de maeştrii japonezi va fi precedată de Ceremonia de acordare a Grantului Cultural Japonez către Muzeul Naţional de Artă Contemporană (care va avea loc între orele 15.00-16.00). Guvernul japonez a acordat acestei importante instituţii de cultură din România o donaţie de echipamente video în valoare de 38,8 milioane Yeni (aprox. 281,266 Euro) pentru îmbunătăţirea activităţii muzeale. Acest Grant acordat Muzeului Naţional de Artă Contemporană reprezintă o recunoaştere a valorii culturii româneşti, contribuind la promovarea activităţilor educative şi culturale în beneficiul publicului românesc şi, în egală măsură, la întărirea legăturilor de prietenie dintre Japonia şi România.


Manifestarea se înscrie sub egida Anului prieteniei dintre Japonia şi ţările dunărene (Japan Danube Friedship Year 2009) şi a Aniversării a 50 de ani de la reluarea relaţiilor diplomatice dintre Japonia şi România.


Intrarea publicului este liberă




luni, 26 octombrie 2009

REZULTATELE CONCURSULUI ROMANIAN KUKAI OCTOMBRIE 2009



REZULTATELE

ROMANIAN KUKAI OCTOMBRIE 2009


Dragi prieteni ai haiku-ului,


Iată rezultatele stabilite de juriu pentru concursul lunii OCTOMBRIE 2009

a cărui temă a fost să includă în text cuvîntul CASTANĂ (sau altele din familia lui) în oricare din formele lor gramaticale.



FELICITĂRI CÎŞTIGĂTORILOR:


Eduard Ţară

Vali Iancu


Şi tuturor participanţilor!



*


Locul I – 12 puncte


8.

Bătrân lustragiu –

mai răspunde luminii

doar o castană


Eduard Ţară




46.

Ghimpii la pământ -

în toată goliciunea

castana coaptă


Vali Iancu



Locul II – 8 puncte


32.

Cerul înstelat –

în căuşul palmelor

castane fierbinţi


Letiţia Iubu


31.

Castane coapte -

bunicul mă adoarme

cu acelaşi basm


Henriette Berge



Locul III – 7 puncte


12.

Ziua recoltei –

copiii cu castane

în buzunare


Daniela Gugurel


10.

chiar şi viermele

savurează toamna –

castane găurite


Ada Ghika


39.

peste arici

se scutura castanul -

care pe care?


Ioana Dinescu



Locul IV – 6 puncte


56.

Vântul de seară -

doua castane umplu

cuibul părăsit


Valeria Tamaş



Locul V – 5 puncte

9.

lângă troiţă

castanul înflorit din nou -

niciun trecător


Gabriela Genţiana Groza


54.

pentru o clipă
castana cu aripi -
fluture-n popas


Felicia Otilia Leş



Locul VI – 4 puncte

24.


castane calde

în mâna îngheţată -

copilul flămând


Radu Ignătescu


45.

două castane –

pe cea de sub frunze

o scot eu


Ion Răşinaru


33.

O stea in cădere -

din pocnetul castanei

numai ecoul


Doina Bogdan Wurm




vineri, 23 octombrie 2009

Anunţuri

1. Revue casse-pieds no. 12 aşteaptă 3 tanka inedite, contemporane sau clasice, înainte de 30 octombrie 2009. Informaţii la janick_belleau @ videotron.ca


2. The Irish Haiku Society International Haiku Competition oferă premii de 150, 50 şi 30 de euro pentru publicarea de haiku/senryu în engleză. Termenul este 31 octombrie 2009, data poştei. Nu se primesc poeme prin poşta electronică.

Amănunte la http://irishhaiku.webs.com/haikucompetition.htm

joi, 22 octombrie 2009

Tonul face muzica



Tonul face muzica*


Trebuie să spun din capul locului că apelativele de maestru sau de sensei mă fac să zîmbesc. În primul rînd pentru că trăim în alte vremuri, în al doilea pentru că mi se pare deplasat să mi se aplice mie, în al treilea pentru că îi suspectez pe cei care mă gratulează cu el de faptul că aspiră la reciprocitate (mai mult sau mai puţin grabnică).


Întîmplarea face că, de la o vreme, mă ocup cu organizarea unui concurs, cu îndrumarea celor ce se apropie de haiku şi cu încercarea de a mări coeziunea unei comunităţi care nu prea-şi cunoaşte nici identitatea, nici posibilităţile de creştere printr-o activitate mai susţinută de cooperare şi colaborare.


În concursul lunar ROMANIAN KUKAI, după 31 de etape (peste doi ani şi jumătate), s-au înregistrat 1279 de participări, iar numărul lunar de participanţi a crescut constant de la 20 în prima lună la 57 (repetat) în ultimele luni. Numărul total de participanţi unici (care au participat măcar o dată la concurs) este de 144. Dintre cei din vechea gardă, aproape că nu e unul care, dînd atenţie şi azi haiku-ului, să nu fi participat măcar o dată la concurs (unii, mai sfioşi, doar sub pseduonim). Dar, recunosc în cunoştinţă de cauză, ei sînt tot mai puţini. Bucuria mea este că s-au ivit iubitori de haiku din alte generaţii recente care au aflat de haiku şi s-au afirmat participînd la acest concurs. Vîrsta unora este aproape de adolescenţă, a altora mai aproape de o tinereţe prelungită dincolo de binemeritata pensie. Dar pasiunea rămîne comună.


Concursul îşi realizează de minune primul obiectiv, acela de a a populariza haiku-ul, de a-l promova pe internet şi de a constitui o provocare pentru cei care agreează competiţia şi simt nevoia unui stimulent mereu reiterat. Prezenţa pe internet a oferit fenomenului şi poemului haiku o vizibilitate de invidiat faţă de vremurile în care totul depindea doar de revistele specializate (pe suport de hîrtie) sau de puţinele ocazii de a fi prezent în revistele literare sau în mass-media.


Un al doilea obiectiv care s-a ivit abia pe parcurs, acela de a oferi celor care participă la concurs informaţii pentru a se iniţia şi perfecţiona în domeniul poeziei nipone, a pus în mişcare mai multe proiecte care au demarat şi merită a fi continuate cu resurse şi eforturi umane mai consistente. Între cele 600 de postări de pe RK există aproape 200 de articole teoretice, comentarii la poeme şi lecţii de haiku traduse, majoritatea etichetate pentru a fi căutate şi accesate mai lesne. Este nevoie de o bibliografie listată pe subiecte şi pe autori. Mai bine marcată în peisaj este BIBLIOTECA ROMANIAN KUKAI care cuprinde 47 de publicaţii grupate pe 5 categorii: antologii, volume de autor, documente pentru concurs şi un fel de arhivă: cărţi şi autori (care are ambiţia de a aduna toate revistele de pînă acum şi a face recensămîntul tuturor autorilor legaţi de haiku).


Al treilea obiectiv este creşterea calitativă a poemelor din concurs. Din cauza unicităţii lui în peisajul românesc, concursul este însă văzut de mulţi ca unul menit să impună pe cei mai buni dintre cei buni. Am mai spus-o şi pînă acum, este vorba doar de un concurs şcoală care reuşeşte să întreţină atmosfera de emulaţie printre cei, evident inegali ca valoare, care au gustul ludic al competiţiei. Sînt prezenţi în concurs şi autori cu valoare certă, dar şi persoane nimerite pentru prima oară (şi, evident, nedezmeticite), şi începători sadea, şi avansaţi cu vechime. De curînd, am trecut de la kukai (aprecierea poemelor de către participanţi), la stabilirea rezultatelor de către un juriu. Păstrînd şi votul, se poate face mereu o paralelă între cele două moduri de apreciere. Se pare că, de cînd s-a produs schimbarea, există o uşoară convergenţă între ele, dar asta se poate să fie şi efectul comentării poemelor care îşi pune treptat amprenta pe gustul participanţilor.


*


De cînd concursul este jurizat, a început să fie vizat de cei care simt nevoia imperioasă a unei tribune de la care să-şi impună punctul de vedere dincolo de teritoriul lor legitim de acţiune. La început am fost îngăduitor cu încercările de a comenta poemele din concurs, dar treptat ambiţia lor a devenit aceea de a se substitui juriului şi de a-l trage făţiş de urechi, constestînd sistematic ierarhia pe care acesta o stabileşte şi afişînd cu nonşalanţă o alta. Şi toate astea ignorînd cu o totală lipsă de eleganţă faptul că juriul concursului a afişat de la început criteriile după care se conduce în aprecierea sa, altele decît cele după care judecă dînşii.


Culmea este că mi-au trimis „comentariile” lor cu credinţa că ar fi musai să le public şi în ideea că, dacă n-aş face-o, îi cenzurez. Vreau să spun foarte scurt şi limpede: concursul şi site-ul sînt administrate de mine şi le conduc aşa cum cred eu că e mai bine pentru ca ele să poată funcţiona fără a crea confuzie. Nu voi mai publica niciun fel de comentarii ale criteriilor după care se orientează juriul, ale clasamentului stabilit de juriu sau ale modului în care comentează membrii juriului.


Internetul este un spaţiu virtual infinit şi generos: permite tuturor să-şi creeze, să-şi administreze şi să-şi promoveze părerile, ideile, concepţiile. La fel cum încurajează şi formarea comunităţilor cu aceleaşi interese şi orientări. Totul, în anumite limite, suficient de largi însă, este gratuit şi poate fi făcut de cel ce se străduieşte să deprindă tehnicile cu care îşi poate clădi propriul său spaţiu (căruia, abia apoi, rămîne să-i ofere suficient timp, inteligenţă şi inventivitate pentru o funcţionare eficientă). Oricine are libertatea de a-şi crea un site, un grup şi un concurs pe care şi cu care să-şi promoveze propriile reguli şi opinii.


M-aş bucura să existe cît mai curînd şi alte direcţii şi orientări în abordearea haiku-ului care să aibă unde să-şi afirme convingerile. Sînt convins că abia atunci se va crea între ele o firească şi benefică emulaţie.

____________________

* citiţi şi Critica expeditivă şi exclusivistă




miercuri, 21 octombrie 2009

Critica expeditivă şi exclusivistă



Nopţi fără greieri

ceva i se întîmplă

universului


Şerban Codrin


De pe Google, poţi fi trimis măcar la 8 pagini unde găseşti acest haiku. Rămîne un poem memorabil şi este pomenit adesea în paginile scrise în limba română. Şerban Codrin vrea să intre însă în anecdotă şi ne-a povestit la Constanţa că, într-un speech rostit la televiziune, cu ocazia unei vizite în Brazilia, Obama ar fi citat haiku-ul său. Tot ce se poate, n-ar fi un lucru nefiresc, dar căutîndu-l în forma:


Nights without crickets -

something is happening

to the universe


din păcate, n-am găsit nimic consemnat pe internet. Doar însemnări despre greierii pe care-i ascultă Obama la una din reşedinţele sale de vară, dar şi mai multe despre lecţiile de cricket pe care le ia pentru a fi în temă cu o preocupare importană a celor din Zimbabwe, India şi Pakistan, unde urma să meargă în curînd.


*


Trecînd poemul prin sita deasă a unei critici severe, observăm că:


· nu răspunde corect la întrebările Cînd? Unde? Ce?

· ceea ce se întîmplă nu e precizat ca timp şi loc

· nopţi fără greieri este o generalizare imprecisă şi neclară şi nu ne oferă niciun reper ca să localizăm faptul într-un anume moment şi într-un anume loc pe planetă

· iar localizarea spaţio-temporală a universului este ca şi imposibilă, el este oricum veşnic şi infinit

· ne putem întreba dacă nu cumva e vorba de nopţile de toamnă sau de iarnă cînd, evident, greierii nu mai cîntă, în care caz cuvîntul kigo, greieri, este incorect folosit, el fiind kigo de vară

· dacă vrem să ştim ce se petrece, constatăm că lucrurile devin şi mai generale şi mai abstracte, întreg universul fiind afectat

· exprimarea este aici extrem de confuză, ceva i se întîmplă nu e un fapt concret, este doar o interpretare a faptului că greierii nu mai cîntă, un diagnostic dealtfel extrem de confuz, rămas la limita nedumeririi şi a îngrijorării

· în plus, în felul acesta, universul este personificat

· poemul nu ne prezintă imagini sugestive, ci încearcă să ne convingă de ceva, enunţă o ameninţare, ne pune pe gînduri, ne îndeamnă să fim vigilenţi, să salvăm, eventual, ce se mai poate


Vom trage lesne concluzia că este doar un micropoem tezist cu intenţii vădit ecologiste.


*


Putem însă să citim poemul şi fără parti-pris-uri exclusiviste care aplică doar grile pripit eliminatorii. Şi atunci, în ciuda faptului că încalcă o grămadă de reguli devenite superstiţii, el îşi păstrează valoarea şi legitimitatea. Valoare care rezultă poate chiar din încălcarea suverană a acelor reguli restrictive.


Nopţi fără greieri este de fapt o exclamaţie acută a celui care se simte (şi simte acest lucru solidar cu lumea care îl înconjoară şi îl legitimează ca om) văduvit de una din antenele cu care comunica cu (şi se cumineca din) tainele universului. Este o întîmplare care se repetă deja obsedant şi ne îngrijorează tocmai prin repetiţia sa şi prin faptul că se extinde ca o pecingine (aşa cum intuim şi aflăm din nenumărate surse) pe zone tot mai largi ale planetei. Oare ce va fi lumea şi omul cînd ţîrîitul greierilor nu se va mai auzi niciunde?


Evident că ceva i se întîmplă universului. Desigur, nu angrenajului stelar şi nici maşinăriilor şi maşinaţiunilor lumii civilizate, ci acelor articulaţii fine, delicate ale armăturii sale spirituale al căror scîrţîit graţios îl auzeam în nopţile de vară prin ţîrîitul neostenit al greierilor.




Anunţuri

1. Pentru numărul 10, din noiembrie 2009, se pot trimite haiku-uri, senryuri, haibun, haiga înainte de 11 noiembrie 2009. Tema este : copaci şi aripi. De realizarea acestui număr al revistei Ploc ¡ răspunde Sam Yada Cannarozzi căruia îi puteţi scrie la adresa: sam@samcannarozzi.com

2. Până la 15 noiembrie 2009, Dominique Chipot aşteaptă haiku-uri inspirate de pozele cu titlurile:

a)Herbes folles de Kurodo
b)Cache-cache de Marie Jeanne Sakhinis/De Meis
c)Coquillages de Séverine Denis

Intraţi pe site-ul Photo-haiku francophone, link-ul e pe blog.

3. Până la 1 decembrie 2009, Serge Tomé aşteaptă 5 haiku-uri pe care le puteţi trimite la adresa: serge_tome CHEZ yahoo.fr Cele alese vor fi publicate în revista online 575, în preajma solstiţiului de iarnă.

4. Până la 1 decembrie 2009, se pot trimite la revista Gong, cel mult 5 haiku-uri şi 5 senryuri. Tema este amurgul, seara. Adresa la care se pot trimite poemele este
afh.redaction@afhaiku.org

joi, 15 octombrie 2009

INVITAŢIE LA VOT OCTOMBRIE 2009


OCTOMBRIE 2009 – ETAPA VOTĂRII

Votul nu mai stabileşte cîştigătorii şi este deschis tuturor celor care doresc să aprecieze poemele lunii. Evitaţi deci să votaţi după criterii subiectiv-afine pentru cunoscuţi, nu veţi cîştiga nimic în a vă îmbunătăţi criteriile de apreciere.


Atenţie! voturile vor fi trimise ca şi luna trecută pe adresa:

votkukai@yahoo.com

Confirmarea o veţi primi de la Livia Ciupav.


Toţi cei care votează vor participa la concursul

GHICI CARE SÎNT CELE MAI BUNE POEME

despre care puteţi afla amănunte urmărind linkul de mai sus sau articolul din 28 martie 2009 de pe RK.

Toate poemele pe care ni le-aţi trimis sînt listate mai jos fără numele autorilor, putînd fi identificate după număr.
Ele vă stau la dispoziţie pentru vot. Această Invitaţie la vot va fi postată şi pe ROMANIAN KUKAI.

INDICAŢII PENTRU VOTARE


Nu aveţi dreptul să vă votaţi propriile poeme.

Termenul limită pentru trimiterea voturilor este 21 OCTOMBRIE

ora 24.

Exprimarea votului se face astfel: acordaţi fiecărui poem pe care îl preferaţi un număr de puncte între 1 şi 3. Aveţi la dispoziţie 6 puncte pe care le puteţi distribui cum doriţi.

E preferabil să folosiţi pentru mailul vostru următoarea formulă:

TO: votkukai@yahoo.com

Subiectul: vot kukai

Conţinutul mesajului:

Nr. 10 - 2 pts.

Nr. 18 - 2 pts.

Nr. 36 - 2 pts.

Icsulescu Igrec

Indiferent cum distribuiţi punctele, numiţi poemul ales cu numărul lui din lista poemelor primite pe care o găsiţi mai jos.

Nu uitaţi să semnaţi votul, dacă aţi trimis poeme în concurs, cu aceeaşi semnătură cu care aţi trimis poemele.

Tabelul voturilor va fi trimis pe 22 OCTOMBRIE, imediat după încheierea votului.

Dar lista poemelor în ordinea rezultatelor stabilite de juriu, cu indicarea autorilor va fi postată cel mai tîrziu pe 27 OCTOMBRIE. Ea va fi trimisă listei LAPNO.



LISTA POEMELOR


1.

Alei de castan -

vin carele cu roade

strugurii s-au copt

2.

Jarul despoaie

castana uitata-n foc -

lacrimile ard

3.

castane căzând
zornăitul lor pe-asfalt -
prin vînt şi ploaie

4.

Castana din parc

dăruită, ah! lui Stan

ca amintire

5.

Pe timp de criză

în buzunarul hainei

doar o castană

6.

O clipă soarele -

căderea castanelor

netulburată

7.

micul boschetar

adună frunze de castan

pentr-un evantai

8.

Bătrân lustragiu –

mai răspunde luminii

doar o castană

9.

lângă troiţă

castanul înflorit din nou -

niciun trecător

10.

chiar şi viermele

savurează toamna –

castane găurite

11.

Aburi de toamnă -

prin covorul de frunze

castane coapte

12.

Ziua recoltei –

copiii cu castane

în buzunare

13.

I-am cerut mâna –

îmi cădeau mult prea multe

castane în foc

14.

Poc în capul meu -

ferfeliţând castana

ciorile hâde

15.

singurătate –

azi număr castanele

desprinse de cuib

16.

portret de fata -

cu parul lung, matasos

ca de castana

17.

castana piuréu

la dejunul bătrânei -

soarele cu dinţi…

18.

visul piciului -

buzdugane în castani

cu flori de brumar

19.

Fluture alb din

zbor oprit pe-o castana-

idila de toamna

20.

Foşnet de frunze -

în iarba de sub copac

castane coapte

21.

Poduri de palme

îngălbenite de vânt –

frunze de castan

22.

La colţ de stradă -
unul ţipă tot timpul
„castane coapteeee. . .”

23.

Clopote-n zori –

castane calde pentru

micul cerşetor

24.

castane calde

în mâna îngheţată -

copilul flămând

25.

Castanele cad -

prima si ultima lor

lectie de zbor

26.

iarbă uscată -

umbrită de castanii

de-odinioară

27.

Apasă ploaia –

castanele furioase

se ceartă-n cuptor

28.

,,poc’’ o castanã –

luntrea lunii opreşte

din drumul spre zi

29.

Bărbatul în parc

admirând nudul de bronz –

poc! castana

30.

torent de culori:
castane lovesc doruri -
ofilite flori

31.

Castane coapte -

bunicul mă adoarme

cu acelaşi basm

32.

Cerul înstelat –

în căuşul palmelor

castane fierbinţi

33.

O stea in cădere -

din pocnetul castanei

numai ecoul

34.

În jurul vetrei –

din focul mocnit scoatem

castane coapte

35.

ploaie de toamna -

copiii strazii aduna

castane

36.

pe casă, luna -

poc! castana tulbură

somnul câinelui

37.

Banca sub castan –

razele lunii privesc

frunzele moarte

38.

Târziu în noapte

pocnetul castanelor –

alerg spre casă

39.

peste arici

se scutura castanul -

care pe care?

40.

castane coapte -

aroma tinereţii

la colţ de stradă

41.

Parlamentarii

au sustras castanele....

cu mana lui Boc

42.

Zvon de cod maro -

castane prind sa cada

precum grindina

43.

printre nori stoluri –

în cuibul din streaşină

doar o castană

44.

ce ploaie rece!
toţi urcă în tramvaiul cu
castane coapte

45.

două castane –

pe cea de sub frunze

o scot eu

46.

Ghimpii la pământ -

în toată goliciunea

castana coaptă

47.

Şir de castani

în concert de percuţie –

opera toamnei

48.

Suiera vantul -
sub frunzisul ruginit
blat de castane

49.

Sfârşit de toamnă -

sus în bătrânul castan

doar veveriţa

50.

şirul de castani -

prin frunzele ruginii

un freamăt uşor

51.

Zvon de castane -

de prin preajma parcului

niciun copilaş

52.

bob de castană -

dinspre sau înspre ceva,

fugărind mintea

53.

Frunze ruginii -

îşi pregătesc castanii

de iarnă manta

54.

pentru o clipă
castana cu aripi -
fluture-n popas

55.

Buf ! Castanele

se izbesc de trotuar -

ochi treziţi

56.

Vântul de seară -

doua castane umplu

cuibul părăsit

57.

seara pe alei -
din umbra castanilor
numai o umbră